duminică, 25 martie 2012

Am uitat sa fac ceva...

 Cu fiecare secunda care imi iese prin pori, ma tot gandesc ca uit si uit cu gratie. Uit cu mare arta. Uit de oamenii din jurul meu, uit de mine, uit de viata si raman doar cu un vid pe care il materializez in cuvinte fara noima. Uit ca azi va fi in curand maine si ca ieri e azi si alaltaieri va fi ieri. Si zambesc pentru ca am uitat toate astea. Nu uit sa zambesc...sau poate e o reactie normala de-a mea. Desi uneori obosesc sa tot fiu fericita. Ma oboseste credinta in nimic, ma oboseste asteptarea a ceva extraordinar. Dar uit ca am obosit si iar zambesc si iar mai trece o zi...devin un instinct materializat.

Un comentariu:

  1. Poate doar ai nevoie de cineva/ceva care sa te faca sa iti amintesti. In caz contrar, ar fi risipa de viata.

    RăspundețiȘtergere