sâmbătă, 8 octombrie 2011

Ploaia...


E toamna. Cel putin asa credem noi...Dar vara nu vrea sa ne paraseasca, stie ca inca nu i-a venit sfarsitul si traieste fiecare zi ca pe ultima. Si totusi eu o astept cu prea mare nerabdare, ca pe o prietena de mult plecata...ea e,  PLOAIA. O astept ca pe ceva binefacator, purificator, imi va spala tristetea prin nepasarea cu care cade din cer. Toti suntem acoperiti de ea. Se transforma intr-un sentiment de pseudo-fericire. Te prinde in vraja ei. Dulcele susur al streasinilor. Vantul. Furtuna din inina naturii se dezlantuie si ne tine in mrejele ei. Ploaia...

duminică, 2 octombrie 2011

Octombrie. Deja vara e prea departe si nu o mai pot aduce inapoi...Am ramas doar eu si toamna. Doar timpul alearga in jurul nostru. Doar el...
Bogdan : da iei si chitara cu tine?
Mimi: daca am loc, da
Bogdan : foarte bine...
Mimi: daca ramanem fara bani...
Bogdan : deci stai numai 2 zile...ca o sa le storci creieri la ai tai...
Mimi: incep pe masina sa cant, ma lasa pe autostrada
Bogdan : zice " mimi sa ne astepti aici ca venim in maxim 7 zile!!! iti lasam si chitara poate mai faci un ban" tu "ok" .... peste 3 zile de cantat numai 2 acorduri si cu chitara dezacordata deja facusei 3 milioane din " nu mai canta ca te platim"
I can't find my soul in this mess of responsabilities.

Esenţă de suflet

                                            
Am scris o poezie despre iarnă, vara.
Poezia mea era despre bâtlani din gheaţă,
Pe care numai cu esenţă de suflet
Puteai să îi aduci la viaţă.
Voi pleca…

Unde găsesc eu esenţă de suflet?!...
Am întrebat o boare de vânt
Şi ea mi-a spus un vechi descânt.
Am plecat…

Bâtlanul meu tot îngheţat rămâne.
Şi am întrebat o bătrână care nu ştia,
Dar să mă ajute vroia.
Bâtlanul s-a dezgheţat şi spre nori
Bătând din aripi s-a îndreptat.
A plecat…